Gorbicz de Zalău, crescută printre “galactice”! a reusit 200 goluri in stagiunea recent incheiata.
HC Zalău nu numai că a reuşit o performanţă de mult aşteptată, ci a furnizat şi cea de-a doua marcatoare a Ligii Naţionale, este vorba de Adriana Holhoş – depasita fiind doar de, deja titrata golgetera a Dunarii Braila – Ada Moldovan, cu 244 reusite, care a si cucerit Trofeul “Simona Arghir Sandu”, oferit de FRH. Podiumul a fost completat de baimareanca Melinda Geiger, care a inscris 196 de goluri in actualul sezon.
Deşi în luna iulie va împlini 23 de ani, Adriana este una dintre cele mai mature jucătoare din echipă. Ea a început handbalul la CSS Zalău, sub îndrumarea antrenoarei Maria Cenan. La vârsta de 15 ani se pregătea deja cu echipa mare, pentru ca, după numai un an, să debuteze în Liga Naţională, alături de Ramona Maier sau Roxana Gatzel. Însă, înainte de handbal, Adriana Holhoş a jucat şi tenis, probabil sursa forţei aruncărilor sale. Despre acestea şi multe altele, principala marcatoare a lui HC Zalău a oferit un amplu interviu ziarului Sportul Sălăjean.
“La începutul sezonului, trăiam cu ideea că Europa e doar un vis”
Reporter: Adriana, credeai că va ajunge HC Zalău în cupele europene chiar după acest sezon?
Adriana Holhoşş: La începutul campionatului nu prea aveam speranţe. Sigur, ne doream şi visam la o participare în cupele europene, dar cu toate acestea, trăiam cu ideea că e doar un vis. Având în vedere că, în mare parte, HC Zalău s-a bazat pe acelaşi nucleu de jucătoare cu care anii trecuţi am luptat pentru evitarea retrogradării, nu prea aveam speranţe. Pe parcurs însă, graţie rezultatelor bune obţinute, am început să ne gândim la Europa. A contat foarte mult pregătirea pe care am făcut-o în cele două cantonamente, cel de la mare şi cel de la Piatra Arsă. Apoi, sprijinul şi încurajările tuturor celor care au fost alături de noi ne-au motivat, şi, în cele din urmă, iată-ne.
Rep.: Cum ţi s-a părut derbyul pentru Europa, cu HCM Ştiinţa Baia Mare, care avea o încărcătură specială?
A. H.: A fost unul dintre cele mai frumoase meciuri, din toate punctele de vedere. Din perspectiva publicului, pot spune că a fost cel mai numeros, cu toate că la Zalău a venit şi marele Oltchim, cu jucătoare una şi una. Încă de la încălzire am simţit suportul fanilor noştri, faptul că sunt în spatele nostru, iar acest lucru a adus un plus şi în joc. Ne-au ajutat foarte mult, deşi maramureşencele au fost însoţite de galerie. Şi noi am avut una, care a ştiut să mobilizeze întreaga sală. Apoi, dacă ar fi să analizăm atmosfera, nu pot spune decât că a fost una extrem de plăcută, demnă de un meci mare. Şi în teren s-a transpus tensiunea din tribune. Însă, ne-am văzut de joc şi am încercat să anihilăm principala lor marcatoare, este vorba despre Melinda Geiger, lucru pe care eu zic că l-am reuşit. Această partidă a fost pregătită cu multe zile înainte, astfel că am putut emite pretenţii. A fost un rezultat aşteptat, pentru că am fost extrem de montate pentru întâlnirea cu formaţia băimăreană.
Rep.: Ce a avut în plus HC Zalău faţă de HCM Baia Mare?
A. H.: Publicul, pregătirea, mă refer la cea efectuată înaintea şi în timpul sezonului, dorinţa de afirmare şi calificare în cupele euroepene. Cam acestea au fost plusurile noastre.
Rep.: Totuşi, în unele deplasări facile, aţi clacat. De ce?
A. H.: Noi am tratat toate partidele la fel, indiferent de numele adversarului. Însă, cu cât adversarul este mai slab cotat, cu atât meciul este mai dificil. Rişti să intri în jocul lui. În schimb, cu echipele puternice, datele problemei se schimbă. Încerci să dai o replică pe măsură, să te ridici la nivelul lor. Universitatea Reşiţa şi HCM Buzău au luptat pentru evitarea retrogradării, astfel că ambiţia lor de a ne învinge a fost mai mare. Nu pot spune că nu am fost pregătite, însă eu zic că am prins atunci două zile proaste. Aşa e în sport. Nu poţi câştiga tot timpul.
“Puteam termina campionatul pe locul III”
Rep.: Putea HC Zalău mai mult în acest sezon?
A. H.: Cu siguranţă. Puteam termina campionatul pe locul trei, dacă stăm să privim în urmă aceste două partide. Până la urmă, am pierdut cea de-a treia poziţie la golaveraj.
Rep.: Şi ce v-a lipsit?
A. H.: În primul rând, am pierdut o jucătoare de 9m, este vorba despre Dana Băbeanu. S-a accidentat tocmai când urmau câteva partide dificile. Daniela Molfea a fost o improvizaţie, deoarece, de fapt, ea este extremă. Nici Ana Maria Şomoi nu a evoluat pe postul ei, fiind folosită <centru>, datorită experienţei pe care a dobândit-o în Liga Naţională, şi nu numai. Până la urmă, toată lumea a încercat să suplinească lipsurile şi ne-a ieşit. În al doilea rând, am fost dezavantajate de media de vârstă scăzută a echipei noastre, dar şi de lipsa de experienţă a unor jucătoare, care s-au aflat la primul lor sezon în Liga Naţională.
Rep.: Eşti principala marcatoare a echipei, dar şi cea de-a doua a Ligii Naţionale. Cum te simţi?
A. H.: Pentru mine nu e nimic special. Într-adevăr, e o realizare, dar nu e ceva ce mi-am propus. Aşa a fost să fie. Probabil din cauza faptului că am fost singura jucătoare de 9m am ajuns mai des la finalizare şi am înscris mai mult. Nu am intrat niciodată în teren cu gândul la numărul de goluri pe care îl voi înscrie. Totuşi, sunt bucuroasă că am putut ajuta echipa cu această realizare personală. Interesul echipei trebuie să fie pe primul plan, apoi cel individual. Aceste lucruri se completează reciproc.
“Mai am un an de contract cu HC Zalău”
Rep.: Au circulat zvonuri cum că te vei transfera la Craiova. Cât sunt ele de adevărate?
A. H.: E prima dată când aud aşa ceva. Încă mai am un an de contract cu HC Zalău, astfel că nu am avut nicio discuţie cu vreun club. Sunt jucătoarea Zalăului şi trebuie să ajut această formaţie în continuare. Deocamdată, nu mă gândesc la transferuri.
Rep.: Deşi eşti o jucătoare tânără, pe semicerc ai dat dat dovadă de multă maturitate. Care sunt lucrurile care te-au “călit”?
A. H.: Cel mai mult contează faptă că am fost promovată în prima echipă a Zalăului de la vârstă fragedă şi am jucat alături de Ramona Maier sau Roxana Gatzel, două dintre handbalistele de top, care pe acea vreme se aflau la poalele Meseşului. Am învăţat foarte multe lucruri de la ele, care-mi sunt extrem de folositoare în prezent. Apoi, domnul Gheorghe Tadici mi-a oferit tot sprijinul de care aveam nevoie. Tocmai de aceea, cum spuneţi dumneavoastră, sunt mai matură în joc şi am mai multă experienţă faţă de celelalte jucătoare de aceeaşi vârstă cu mine. A contat enorm faptul că am evoluat atât de devreme în Liga Naţională. În aceste condiţii, tehnica individuală s-a îmbunătăţit, iar viziunea jocului mi s-a dezvoltat.
Rep.: Care e relaţia ta cu Gheorghe Tadici?
A. H.: Ca oricare relaţie antrenor – jucătoare. Eu zic că e una perfect normală.
Rep.: Putea HC Zalău să ajungă unde este acum fără sprijinul lui?
A. H.: Cu siguranţă, HC Zalău nu ar fi putut realiza într-un timp atât de scurt ceea ce a reuşit de la venirea domnului Tadici. Toate meritele i se datorează lui. Nu uitaţi că până la venirea lui Gheorghe Tadici, echipa se zbătea în subsolul clasamentului. A adus disciplină tactică şi ne-a împărtăşit şi nouă din vasta lui experienţă, dobândită şi la echipa naţională. A lucrat cu jucătoare de elită, a avut rezultate demne de invidiat, iar acum, împreună cu domnul Sorin Rădulescu, a făcut ca Zalăul să joace din nou în cupele europene.
“Îmi doresc foarte mult să joc la echipa naţională”
Rep.: Crezi că prezenţa în cupele europene va atrage mai mult atenţia selecţionerului asupra jucătoarelor de la HC Zalău?
A. H.: Nu neapărat. Jucătoarele nu sunt convocate la naţională numai pentru că joacă în întrecerile europene. Sub tricolor poate ajunge şi o handbalistă ce evoluează la o echipă de mijlocul clasamentului sau mai jos. Valoarea este cea care contează. Sigur, handbalistele echipelor care s-au clasat pe un loc de Europa, se bucură de o mai mare atenţie şi au un uşor avantaj.
Rep.: Ai făcut parte din lotul lărgit al echipei naţionale la mai multe acţiuni. Pe când te vom vedea şi la prima reprezentativă?
A. H.: Eu sper ca acest lucru să se întâmple cât mai repede. Îmi doresc foarte mult să joc la echipa naţională, însă pentru aceasta sunt conştientă că mai am mult de muncit. Totuşi, şansele sunt mici, deoarece pe postul meu e o concurenţă acerbă.
Rep.: Marea majoritate a handbalistelor se pot îndrepta spre modeling fără probleme, iar fetele de la Oltchim au dovedit acest lucru în câteva pictoriale de modă. Cum ar pinde la Zalău o astfel de idee?
A. H.: În România sunt handbaliste foarte frumoase. Totuşi, eu cred că ar trebui să iasă în evidenţă prin rezultate, prin carieră şi nu prin alte mijloace.
Rep.: Ce gânduri ai pentru viitor?
A. H.: Îmi doresc să ajungem cât mai departe în cupele europene, iar în sezonul următor să reuşim o clasare şi mai bună decât cea de acum. În ceea ce priveşte cariera mea, nu mă pot exprima, deoarece nu prea m-am gândit la viitor. Sigur, ca şi oricare alt sportiv, îmi doresc să ajung la o echipă mare, dar până atunci mai este.
Jucătoarea preferată: Anita Gorbicz
Rep.: Care este jucătoarea ta preferată?
A. H.: Îmi place Anita Gorbicz. Este o jucătoare foarte tehnică, complexă, cu multe calităţi. De multe ori încerc să o copiez.
Rep.: Dar echipa ta favorită?
A. H.: HC Zalău.
Rep.: Pe lângă handbal, ce alte hobby-uri mai ai?
A. H.: Sincer, nu prea am timp pentru alte lucruri. Aştept să termin masterul la Facultatea de Ştiinţe Economice.
Rep.: Ce alte sporturi îţi plac?
A. H.: Tenisul, pe care l-am şi practicat înainte să încep handbalul. aştept de multă vreme să joc o partidă de tenis. Urmăresc cu mare atenţie toate turneele importante. E o pasiune.
Rep.: Cum ţi s-a părut publicul zălăuan în acest sezon?
A. H.: A fost magnific. Pentru noi, publicul a fost cel de-al optulea jucător. Ne-a ajutat foarte mult în partidele de pe teren propriu, iar o parte de suporterii noştri ne-au însoţit chiar şi la Cluj-Napoca şi Baia Mare. E o plăcere nemaipomenită pentru noi să evoluăm în faţa unei săli pline. Vedem astfel că, din ce în ce mai multă lume este interesată de handbal. Odată cu venirea domnului Tadici şi a rezultatelor, iubitorii handbalului din Sălaj au revenit alături de echipă, ceea ce este un lucru îmbucurător.
Rep.: Ai un mesaj pentru cei care au crezut în voi şi v-au susţinut pe toată durata campionatului?
A. H.: Le mulţumim pentru încrederea acordată. Îi aşteptăm la sală într-un număr cât mai mare, aşa cum au făcut-o la ultimele partide. Sperăm şi ne dorim ca ei să ne susţină în continuare. E foarte important să-i avem alături, în tribune, şi la bine şi la rău. Noi vom încerca, cât ne va sta în putere să le răsplătim încrederea şi devotamentul prin rezultate cât mai bune, printr-un handbal de calitate şi, de ce nu, chiar spectacol.
Clasament golgetere – Trofeul “Simona Arghir Sandu” 2009/10, oferit de FRH
:
1. Ada Moldovan (HC Dunarea Braila) – 244goluri
2. Adriana Holhos (HC Zalau) – 200 goluri
3. Melinda Geiger (HCM Baia Mare) – 196 goluri
4. Florentina Cartas (CSM Cetate Devatrans) – 178 goluri
5. Ionela Goran (HCM Buzau) – 176 goluri
6. Ionela Stanca (Oltchim Rm. Valcea) – 169 goluri
7. Simona Vintila (“U” Jolidon Cluj) – 167 goluri
8. Roxana Cherascu (Rulmentul Brasov) – 155 goluri
9. Mihaela Tivadar (HCM Roman) – 145 goluri
10. Jenofy Katalin (HC Dunarea Braila) – 144 goluri